08 [MAR 13] RELIGIE Buzau
Vineri, 08 martie 2013

Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi. Sfîrşitul lumii: cer nou, pămînt nou

Sava Bogasiu alte articole de Sava Bogasiu
7 voturi 1919 vizualizari 0 comentarii sfsavabz@yahoo.com

Prea iubiţilor! Biblia sau Sfînta Scriptură începe cu cartea Geneza sau Facerea lumii, şi se încheie cu Apocalipsa sau Restaurarea Universului în urma judecăţii finale a Lui Dumnezeu. Universul sau Cosmosul are un început, iar existenţa lui va fi veşnică. S-a demonstrat ştiinţific printr-o lege că "nimic nu se pierde, ci totul se transformă". Noi, oamenii, nu vom dispare, chiar dacă am crezut sau nu în Dumnezeu; viaţa noastră este un dar divin cu destinaţia clară: VEŞNICIA.  Această veşnicie poate fi cu Dumnezeu sau cu diavolii în iad. Totul depinde numai de noi: în ce direcţie ne-am pregătit în această viaţă pămîntească. Faptele noastre ne duc fie în rai, fie în iad. 

Dumnezeu ne respectă cu mare sfinţenie LIBERTATEA faptelor noastre

Destinaţia noastră finală, fie în rai sau în iad, va fi clarificată printr-o judecată publică, transparentă şi dreaptă prezidată de Însuşi Mîntuitorul Hristos, după cum aflăm chiar în Sfînta Evanghelie după Ioan:

"Tatăl (Dumnezeu-n.n.) nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului, ca toţi să cinstească pe Fiul (Iisus Hristos), precum cinstesc pe Tatăl. Cel care nu cinsteşte pe Fiul nu cinsteşte pe Tatăl care L-a trimis" (cap. 5,22). 

Despre această judecată de la sfîrşitul lumii noi o mărturisim public în Sfînta Biserică în fiecare Duminică şi sărbătoare cînd luăm parte la Sfînta Liturghie prin rostirea cu voce tare a CREZULUI:
"...iarăşi va să vină să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfîrşit"

Înaintea judecăţii universale vor avea loc cîteva evenimente care sînt înlănţuite unele de altele, şi anume: parusia, sau a doua venire cu trup a Mîntuitorului Hristos pe pămînt, şi învierea morţilor. Toţi vor învia, şi cei buni, dar şi cei răi. Aşa cum moartea este universală, deoarece toţi murim, la fel este şi învierea la sfîrşitul lumii. Tot Biblia ne spune că mai înainte de a veni din nou pe pămînt Mîntuitorul Hristos ca Judecător, se va lepăda lumea de credinţa adevărată, iubirea se va răci, vor fi cutremure mari, multe războaie de la un capăt al lumii la celălalt şi apariţia de prooroci mincinoşi avîndu-l în frunte pe Anticrist care va înşela multă lume cu minunile false pe care le va face. Iată ce găsim scris la evanghelistul Matei: 

"Şi şezînd Hristos pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, de o parte, zicînd: Spune-ne nouă cînd vor fi toate acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului? 

Răspunzînd, Iisus le-a zis: Vedeţi să nu vă amăgească cineva. Căci mulţi vor veni în numele Meu, zicînd: Eu sînt Hristos, şi pe mulţi vor amăgi. Şi veţi auzi de războaie: luaţi seama să nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfîrşitul. Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri. Dar toate acestea sînt începutul durerilor. Atunci vă vor da pe voi spre asuprire şi vă vor ucide şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru numele Meu. Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii. Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. Dar cel ce va răbda pînă la sfîrşit, acela se va mîntui.

... Iar îndată după strămutarea acestor zile, soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerurilor se vor zgudui. Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului (adică Crucea lui Hristos) şi vor plînge toate popoarele pămîntului şi vor vedea pe Fiul Omului (Iisus Hristos) venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă. Şi va trimite pe îngerii Săi cu sunet mare de trîmbiţă şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui  din cele patru vînturi, ale marginilor cerurilor pînă la celelalte margini ..." (Matei 24, 3-31).        

Toate aceste semne descrise de Sfîntul Apostol Evanghelist Matei au început să se împlinească întocmai, după cum ne asigură chiar Mîntuitorul Hristos, Care ne zice: 

"Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece neîmplinite" (Matei 24,35)

Am  început deja să trăim Apocalipsa din plin, ne aşteaptă vremuri grele, dar ne-a spus Iisus Hristos să nu ne temem, deoarece "cel ce va răbda pînă la sfîrşit, acela se va mîntui" (Matei 24,13).

Data venirii Mîntuitorului Hristos pe pămînt este o mare taină a lui Dumnezeu

Despre acest lucru ne spune Însuşi Iisus: 

"Iar de ziua şi ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii, nici Fiul, ci numai Tatăl. Şi precum a fost în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mîncau şi beau şi se însurau şi se măritau pînă cînd a intrat Noe în corabie. Şi n-au ştiut pînă ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului" (Matei 24, 36-39). 

Poate mulţi vă întrebaţi: de ce mai este nevoie să revină Mîntuitorul Hristos pe pămînt, printre oameni? Este o cerinţă a dreptăţii. Sînt multe persoane care au făcut şi fac multe rele pe acest pămînt fără să fie traşi la răspundere de nimeni şi de nimic şi tot la fel sînt multe persoane care suferă pe nedrept, aici pe pămînt. Trebuie să fie o judecată divină să facă dreptate şi pentru unii şi pentru alţii. Judecata de la sfîrşitul lumii pentru unii va fi bucurie, o mare sărbătoare, căci li se face dreptate şi sînt puşi şi ei la lumină, unde vor primi cununa sfinţeniei veşnice, iar pentru alţii ea va fi o zi groaznică, înspăimîntătoare, căci se vor da în vileag toate fărădelegile lor făcute aici pe pămînt. Judecata de la sfîrşitul lumii va fi înfricoşătoare doar pentru cei răi, păcătoşi, care nu au apucat să se pocăiască, adică să se îndrepte pe calea cea bună a credinţei în urma unei spovedanii complete, înlăcrimată şi profundă. La judecata de la sfîrşitul veacurilor, Mîntuitorul Hristos este foarte practic, realist, pragmatic, nu va ţine teorie, nu va ţine cursuri, ci doar ne va pune cîteva întrebări simple cu privire la relaţiile noastre cu cei din jurul nostru: 

"Cînd va veni Fiul Omului întru slava Sa, toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Se vor aduna înaintea Lui toate popoarele şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stînga. Atunci Împăratul Hristos va zice celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvîntaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămînd am fost şi Mi-aţi dat să mănînc;  însetat am fost şi Mi-aţi  dat să beau; străin şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. 

Atunci drepţii vor răspunde: Doamne, cînd Te-am văzut flămînd şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei apă? Sau  Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau cînd Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul Hristos va zice către ei: Adevărat zic vouă întrucît aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. 

Atunci va zice şi celor de-a stînga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolilor şi îngerilor lui. Căci flămînd am fost şi nu Mi-aţi dat să mănînc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau apă; Străin şi nu M-aţi primit; gol am fost şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă şi nu M-aţi cercetat? 

Atunci vor răspunde şi ei, zicînd: Doamne, cînd Te-am văzut flămînd, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde, zicînd: Adevărat zic vouă: Întrucît nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osîndă veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică" (Matei 25, 31 - 46). 

Această Evanghelie trebuie să ne dea de gîndit fiecăruia din noi. Nimeni nu va scăpa de această evaluare finală a modului de viaţă petrecut aici pe pămînt. 

Din această Evanghelie trebuie să reţinem valoarea faptelor bune pentru mîntuire

Oricît de mult am şti despre Dumnezeu, oricîte rugăciuni am şti pe de rost, dacă ne lipsesc faptele de milostenie, dragostea frăţească şi bunătatea inimii, toate cunoştinţele noastre religioase sînt zadarnice. În "Predica de pe Munte", Mîntuitorul Hristos ne spune aşa: 

"Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu din ceruri. Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am poruncit, şi nu în numele Tău am scos demonii şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea" (Matei 7, 21-23). 

După această judecată de la sfîrşitul lumii cerul şi pămîntul vor fi transfigurate, înnoite, aşa cum ne spune şi Sfîntul Apostol Petru: "cer nou şi pămînt nou" (2 Petru 3,13). Postul Paştelui care se apropie înseamnă o perioadă cu mai multă rugăciune şi mai ales să facem milostenie, cu care putem deschide porţile raiului. În această vreme liturgică şi în orice timp să investim totul în cei nevoiaşi, săraci, căci ei sînt consideraţi de Mîntuitorul Hristos a fi nişte fraţi ai Lui mai mici care trebuiesc ajutaţi prin noi. Să trecem la fapte bune ca să ne fie uşor la judecata sufletului!  

MARE ESTE DUMNEZEU!

 



Voteaza articolul: bun: 7  |  slab: 0   7

Comentarii

Nu exista nici un comentariu adaugat


Ultima ora

Presedinte
Ion CRISTOIU
Director general
Vlad PUFU