25 [MAR 16] ACTUALITATE Buzau
Vineri, 25 martie 2016

Zeci de mii de locuitori, expuşi riscului de inundaţii

Florin Zafiu alte articole de Florin Zafiu
2 voturi 1928 vizualizari 1 comentariu florinzafiu@sansanews.ro

Inundaţiile din 2005, episoadele anterioare sau cele care au avut loc în ultimii ani, au determinat autorităţile să se aplece mai mult asupra fenomenului. Inundaţiile implică nu numai pagube materiale, periclitează comunităţile, ba chiar pot modifica într-un mod negativ structura mediului înconjurător. Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa, alături de alte autorităţi cu abilităţi în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, au pus la punct un Plan de management al riscului la inundaţii.

În acesta  sînt trasate atît pericolele pe care le presupun viiturile cît şi măsurile de protecţie. 2021 este anul pînă în care autorităţile vor trebui să diminueze pe cît posibil riscurile inundaţiilor. 

Principalele inundaţii înregistrate pe râul Buzău, conform unei statistici realizate de către Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa au avut loc în anii 1948, 1969, 1971, 1975, 1980, 1984, 1991, 2004 şi 2005, fie în luna mai, fie în iulie, majoritatea avînd loc înainte de construcţia barajului Siriu din anul 1994. Însă barajul, spun specialiştii Direcţiei, nu protejează avalul împotriva inundaţiilor provocate de afluenţii rîului Buzău. Cele mai importante inundaţii au avut loc pe rîul Buzău în anul 2005 atunci cînd au fost afectate mai multe poduri şi diguri, în cazul Podului de la Mărăcineni fiind impusă reconstrucţia a mai bine de jumătatea din lungimea sa. 

La nivelul Apelor Române Buzău – Ialomiţa au fost realizate hărți de hazard la inundaţii pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 2.302 km, din care 13 de zone în lungime totală de 1.080km, declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații. 

Conform Planului de management al riscului la inundaţii, recent încheiat şi înaintat forumurilor europene, Apele Române au trasat o serie de măsuri pe care le vor lua în următoarea perioadă scopul fiind cel de a preîntîmpina pe cît posibil pagubele care se produc din pricina viiturilor. „Au fost evaluate preliminar riscurile la inundaţii în bazinele hidrografice şi au fost desemnate zonele de risc pentru fiecare bazin hidrografic. Planul de management al riscului la inundaţii care a fost finalizat şi înaintat la Comisia Europeană în 22 martie 2016 presupune un plan de măsuri pentru următorii 5 ani, 2016 – 2021”, a declarat Mariana Lăcătuşu, purtător de cuvînt Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa
      
19 zone protejate 
 
Riscul unei inundaţii este iminent, la fel şi pagubele materiale sau pierderea de vieţi omeneşti. Cele mai expuse riscului la inundaţii sînt zonele din arealul rîului Buzău. Populația reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundații. În cazul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa putem discuta de aproximativ 39.600 de locuitori expuși riscului la inundatii. Au mai fost calculați o serie de indicatori-cheie care descriu principalele consecințe pe care inundațiile le pot avea. Astfel au rezultat 19 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 13 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 4 arii de protecţie speciala avifaunistica și 2 situri de importanță comunitară . Astfel sînt supuși riscului de a fi inundați la nivelul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa aproximativ 28 kilometri de drum național/european, cca. 119 de km  de drum județean și aproximativ 75 km. de drum comunal. Efecte ale inundaţiile au fost arătate şi în ceea ce priveşte patrimoniului cultural. În acest sens pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele şi muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa aproximativ 5 biserici, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundații cu perioada de revenire o data la 100 de ani. 

„Pe teritoriul judeţului Buzău desemnată de risc la inundaţii este zona rîului Buzău aval de confluenţa cu Caşoaca Mare, deci aval de Siriu pînă la vărsarea în Siret. Zonele de risc au fost desemnate pe baza inundaţiilor istorice produse în aceste locuri din punct de vedere al pagubelor deci consecinţele inundaţiilor au condus la stabilirea acestor zone de risc”, a mai declarat Marian Lăcătuşu. 

Ca principale lucrări de apărare ȋmpotriva inundaţiilor ȋn spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa sînt amintite 12 acumulări permanente, 600 km de diguri pe principalele cursuri de apă, 330 km de regularizări de albii, 8 derivaţii şi 261 km de consolidări albii şi maluri. 

La Buzău Planul de Management al Riscului la Inundaţii se realizează prin monitorizarea volumului de apă prin 16 staţii hidrometrice din care 15 sînt automatizate,  34 staţii pluviometrice din care 23 sînt automatizate  şi 6 staţii meteorologice.

Inundaţii controlate

Planul de măsuri, informează autorităţile, cuprins o serie de reglementări organizatorice, legislative dar şi structurale. O măsură importantă a fost desemnarea unor zone agricole sau păşuni drept acumulări nepermanente. Acestea vor fi inundate controlat în cazul unor viituri pentru a diminua riscul inundaţiilor în zonele locuite dar şi pentru a realiza o economie fără a mai fi nevoie de executarea unor lucrări costisitoare de îndiguire. 

„Măsurile care revin în responsabilitatea Apelor Române sînt măsuri structurale de genul apărări de mal, îndiguiri locale în zonele locuite, punerea în siguranţă a acumulărilor în cazul Siriu şi totodată măsuri nestructurale. Am desemnat nişte zone în aval de rîul Buzău unde să realizăm acumulări nepermanente de tip polder care să reducă riscul la inundaţii pe zonele locuite fără a mai recurge la îndiguiri şi apărări de mal”, a declarat Mariana Lăcătuşu.



Etichete: expuşi |  inundatii |  locuitori |  riscului
Voteaza articolul: bun: 0  |  slab: 2   -2

Comentarii

florica
25 martie 2016
Polderele acestea se vor executa vreodata, sau raman la stadiul de intentie?


Ultima ora

Presedinte
Ion CRISTOIU
Director general
Vlad PUFU