05 [MAI 13] ACTUALITATE Buzau
Duminică, 05 mai 2013

HRISTOS A ÎNVIAT! Cum sărbătoresc românii Învierea Domnului

Radu Drăguţ alte articole de Radu Drăguţ
0 voturi 2742 vizualizari 0 comentarii radudragut@sansanews.ro

Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinilor, celebrând Învierea Domnului. În comunitatea tradiţională, pregătirile pentru sărbătoarea Paştelui încep încă din prima zi a Postului Mare şi continuă până la Înălţare. Este sărbătoarea creştină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfântă, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar şi tradiţii religioase printre care şi cea a salutului "Hristos a înviat!", "Adevărat a înviat!".

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul ""Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".

Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte, întrucât se spune că mormântul s-a deschis la miezul nopţii şi atunci a înviat Hristos.

La Slujba Învierii, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor. În această noapte se sfinţeşte pâinea numită paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin - în vestul ţării. În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, este adusă la biserică de femei, în Vinerea Marea, când se slujeşte Sfântul Maslu. În zona Banatului, o aduce o singură familie, în Joia Mare, ca milostenie pentru o rudă decedată în anul care a trecut.

În Moldova, dar şi în alte zone ale ţării, se pregăteşte pasca. Ea are formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Iisus au fost rotunde. Pasca este un aliment pe care şi evreii îl consumau când sărbătoreau Paştile, precum şi mielul. "Tăierea mielului la Paşte nu este altceva decât jertfa anuală a zeului din religiile precreştine", spunea etnologul Ion Ghinoiu.

După sfinţirea din dimineaţa primei zile de Paşte, pasca dobândeşte puteri purificatoare şi se consumă imediat după anafură. Tot în coşul care se duce la sfinţit, femeile pun cârnaţi, ouă roşii, colaci, brânză, slănină, drob, usturoi, sare, prăjituri şi alte alimente, care, sfinţite, au puteri vindecătoare.

Lumânarea folosită la slujba de Înviere ar avea şi ea puteri deosebite. Ea trebuie păstrată timp de şapte ani şi este aprinsă în caz pericol.

În Bucovina, în noaptea Învierii, se lasă lumânările aprinse în toată casa şi curtea, în cinstea luminii aduse de Iisus în lume, prin Învierea Sa.

Din această noapte, salutul obişnuit este înlocuit cu "Hristos a înviat", la care se răspunde "Adevărat a înviat", salut păstrat până la Înălţarea Domnului, o formă de mărturisire a credinţei creştine.

La întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii pun într-un lighean un ou roşu şi o monedă de argint, peste care toarnă apă neîncepută. Api, se spală, dându-şi cu oul roşu peste obraz şi zicând: "Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie roşu ca oul, toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptat ouăle roşii de Paşti, să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor". Atunci când se dă cu banul pe faţă se spune: "Să fiu mândru şi curat ca argintul".

La masa pascală, se ciocnesc ouăle vopsite, rostindu-se formula tradiţională "Hristos a înviat". Mai întâi, ciocneşte capul familiei cu soţia, apoi restul familiei. Făcând acest lucru, se crede că membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.


Voteaza articolul: bun: 0  |  slab: 0   0

Comentarii

Nu exista nici un comentariu adaugat


Ultima ora

Presedinte
Ion CRISTOIU
Director general
Vlad PUFU