03 [IUN 16] ACTUALITATE Buzau
Vineri, 03 iunie 2016

Asta a fost campania electorală, ăştia-s candidaţii! Cine va conduce Buzăul?

Doru Gheorghiade alte articole de Doru Gheorghiade
8 voturi 2215 vizualizari 3 comentarii doru.gheorghiade@sansabuzoiana.ro

Campania electorală pentru alegerile locale de duminică, 5 iunie, s-a încheiat. Trustul nostru de presă a observat atît precampania, cît şi campania electorală, astfel că, în final, avem  următorii candidaţi pentru şefia Palatului Comunal, care s-au remarcat într-un fel sau altul. Să-i luăm pe rînd.

Candidatul PSD, Constantin Toma, ca un corolar a întregii evoluţii s-a remarcat prin faptul că a fost acuzat pe subiectele insolvenţelor firmelor sale şi pe subiectul, dacă a avut sau nu 3.800 de angajaţi şi a rămas, în final cu 380 sau 250 de lucrători. Aceasta a fost, în general, singura acuzaţie care i s-a adus şi din partea unui singur contracandidat care i-a reproşat că şi-a manageriat prost firmele şi că e în război cu băncile. Pe parcursul celor 30 de zile de campanie, s-a profilat un Constantin Toma de o sinceritate dezarmantă, atît de sincer, încît, cîteodată i-a făcut rău această abordare. Alteori, în discursurile sale, s-au lansat teme care n-aveau nici o legătură cu problemele viitorului primar şi ale primăriei, uneori a părut defazat şi a manifestat inocenţă în multe emisiuni televizate, cînd a fost luat prin surprindere de realizatori, ceea ce dezvăluie lipsă de experienţă. Per total, Constantin Toma n-a fost războinic şi şi-a calat discursul pe proiectele pe care le-a propus buzoienilor, unele dintre ele valide. Însă, candidatul PSD a patinat mult pe proiecte minore pentru un viitor primar, dar care s-au dovedit majore pentru el, cum ar fi numărul de angajaţi ai firmelor sale, faţă de cel invocat de detractorii săi, iar aici s-a lansat în explicaţii care nu-şi aveau rostul. Chiar şi dezbaterile pe tema insolvenţelor firmelor sale, că sînt sau că nu sînt în pragul falimentului, au fost explicate deficitar. La toate acestea se adaugă o greşeală de campanie săvîrşită în momentul în care a anunţat public că dacă va deveni primar, va face un audit la primărie şi la societăţile primăriei şi va da toţi oamenii afară, lucru de altfel imposibil de făcut, evident, dar care a creat posibilitatea ca subiectul să fie speculat de către adversarii săi. O abordare neispirată a apărut şi atunci cînd Toma a declarat despre Paul Negoiţă, în direct la o televiziune, că este un om pe care-l respectă şi că e o minte luminată, în condiţiile în care acesta din urmă i-a devenit principal adversar de campanie. Fapt care denotă o credulitate politică pentru care şi-a luat destule bobîrnace din partea staff-ului de campanie. Una peste alta parte, s-a conturat un Constantin Toma colţuros, cu foarte multe lucruri de învăţat în ceea ce priveşte managementul administraţiei publice. Toma, însă, nu a atacat pe nimeni, nici un contracandidat, n-a fost criticat. A luat oraşul la picior, iar lumea l-a cunoscut, aşa cum e el în realitate. 
 Fiind un om convingător, Toma a reuşit să atragă pentru lista sa de consilieri locali cîţiva oameni cu probitate morală şi profesională recunoscute care se constituie o echipă ce-i va susţine proiectele. 
Deschizătorul listei este fostul preşedinte al Tribunalului, acum avocatul Constantin Florescu. Sub conducerea sa, justiţia de la Buzău a funcţionat fără mari probleme, fără să marcheze vreun scandal major, deşi vremurile au fost extrem de tulburi. CLM are nevoie de un jurist experimentat şi ferm, care să  ferească municipalitatea de hotărîri interpretabile geeratoare de cine ce ştie conflict, aşa cum am avut destule pînă acum. Cel de-al doilea pe listă este profesor doctor Laurenţiu Cristinel Ţepeluş, directorul adjunct al Colegiului „B.P.Hasdeu” , un dascăl cu rezultate dintre cele mai bune în plan profesional, care a intrat recent în politică pentru a cupla sistemul de educaţie cu cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru a menţine absolvenţii buzoieni aici, pentru a întoarce comunităţii care le-a finanţat şcolarizarea cheltuielile generate şi a împinge înainte comunitatea. Pentru buzoienii din grupul social cazon, PSD a pus pe listă pe colonelul în rezervă Vasile Murguleţ, un om care a pregătit  militar profesionişti, care şi-au făcut datoria în teatrele de operaţiuni militare din Afganistan, Irak sau spaţiul fostei Iugoslavii, iar segmentul din sistemul sanitar este reprezentat de medicul Victor Ştefan Ioniţă, fost preşedinte al Colegiului Medicilor şi, pentru mai multe mandate, cu experienţă în Consiliul Local Municipal. De asemenea, pe listă se găsesc un fost jurnalist, Ionuţ Apostu, care a condus ani buni o publicaţie locală, din postura de redactor şef şi apoi director la Agenţia pentru Protecţia Mediului, Sorin - Iulian Lazăr, director al Registrului Comerţului, aflat în contact direct cu mediul de afaceri şi Florinel George Artene cel care este o persoană cunoscută în sfera entertainment-ului şi al activităţilor pentru tineret. 
Candidatul PNL, Ovidiu Anghel, a fost cel mai agresiv şi cel mai vocal. 
Anghel l-a atacat pe Toma, fluturînd documente produse scoase cu mult timp în urmă. Altminteri, echipa de campanie a lui Ovidiu Anghel a fost extrem de incisivă, a publicat pe Facebook, serii de documente cu care acuza, preponderent candidatul PSD. Ovidiu Anghel a dezvăluit însă, o lipsă totală de talent pentru exprimarea în public, acuzele formulate pe mai multe tonalităţi ale vocii, au sunat astfel, ca o tobă spartă, iar pentru că a fost atît de rău, în final, s-a înecat în propriile minciuni. Aşa s-a generat discuţia în jurul accidentului său de circulaţie, produs în 1994, cînd a lovit mortal pe o trecere de pietoni un bărbat, tată a doi copii minori, eveniment pentru care a fost condamnat la un an de închisoare cu executare. Anghel a scapat de inchisoare fiind grațiat printr-un decret prezidenţial semnat de Emil Constantinescu, dar a fost reabilitat abia in 2009 cand fapta a disparut din cazierul sau judiciar. Pentru această perioadă există suspiciuni mari privind modul în care a obţinut funcţii publice pentru care lui Ovidiu Anghel i-ar fi trebuit, obligatoriu, un cazier alb. În plus, Anghel n-a reuşit să explice coerent cum a evoluat singura afacere privată pe care a gestionat-o în calitate de coproprietar împreună cu Gheorghe Vlase, care s-a lăsat cu un mare scandal public şi cu o amendă penală. Mai mult, nici modul în care a cotizat la PSD, fapt dovedit cu chitanţe publicate în presă de către pesedişti, pe numele său nu a fost limpezit.  Parcursul său ulterior a fost unul eminamente politic, în sensul că toate funcţiile deţinute au fost ocupate prin ordin de la partid. Astfel, Anghel a devenit director la Poşta Română Buzău, post cu care n-a avut nici o legătură de tip profesional, apoi a fost numit subprefect, după care, cel mai grav, director la Electrica „Furnizare” S.A. posturi pentru care nu-l recomandă nimic. Din acest punct de vedere, Anghel n-are nici o autoritate să-i facă reproşuri lui Toma, căci stă liniştit pe 100 de milioane de lei salariu şi sastisit pe un fotoliu de bugetar de lux, fără să aibă măcar un parcurs managerial precum al contracandidatului pesedist, pe care-l acuză cu atîta osîrdie. În orice caz, nu el, Ovidiu Anghel, este cel îndreptăţit să fluture la televizor insolvenţele lui Toma.  
Se şi vede că atunci cînd a fost nevoit să conducă ceva, de unul singur şi anume o maşină, a făcut-o prost. Adică a produs accidentul de circulaţie respectiv, dar nu ne concentrăm pe lucrul acesta şi zicem Doamne, fereşte! Tot ce dezavuăm este că a minţit asupra acestui subiect zicînd în direct la TV că nu a fost condamnat, deşi a primit un an de închisoare cu executare, fiind reabilitat abia după 15 ani, iar cînd au apărut documente scoase în spaţiul public de PSD, a bălăcărit-o.  De remarcat că, în ceea ce-l priveşte pe Ovidiu Anghel, el a avut o campanie electorală croită total greşit, cu proiecte fanteziste, precum parcări subterane în Piaţa Dacia sau Piaţa Centrală supraetajată, cu parcare la ultimul etaj, ca să dăm doar două exemple de propuneri aberante, care nu se pot realiza nicidecum. O altă mare greşeală a fost asocierea cu Paul Negoiţă, cel care, vezi Doamne, ar avea o zestre electorală importantă pe care crede că ar putea să o transfere către el. Această asociere a condus la grave suspiciuni privind modul în care se derulează bugetele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Buzău, gestionate exact de Simona Anghel, soţia lui Ovidiu Anghel, cea care este directorul executiv al Direcţiei Relaţii Contabilitatea din CJAS Buzău, deci fix persoana de care depind decontările pentru medicamentele compensate desfăcute prin zecile de farmacii ale familiei Negoiţă, bani, la nivelul a milioane de euro, care intră anual în conturile firmelor de familie.  În plus, în ultimul timp, au apărut şi serioase suspiciuni în legătură cu vizitele făcute personal de d-na Simona Anghel la cabinetele unor medici aflaţi în relaţii contractuale cu CJAS, unde lucrează pe o funcţie de care depinde virarea banilor către unităţile medicale, doctori care sînt sfătuiţi ferm să voteze cu soţul ei, candidatul PNL. După cum se observă uşor, familia Anghel pare să facă parte integrantă dintr-o mafia amplă a sistemului sanitar, un grup infracţional organizat cum îi place să spună chiar candidatului liberal la şefia Palatului Comunal cînd se referă la alţii. La capitolul comunicare, Ovidiu Anghel a fost varză. Clipurile sale electorale au stîrnit mirare şi hohote de rîs, atunci cînd electoratul a observat cum candidatul liberal spunea că va deschide Primăria, dar uşa rămînînd închisă (mesaj subliminal nepermis intr-o campanie)sau a luat prin surprindere cetăţeanul cu sloganul său „Eu, Tu şi Ovidiu” cîştigăm Primăria”, dar pe afiş nu apărea decît el, „Ovidiu”, fără să aflăm cine sunt „Eu”, respectiv „Tu”. 
Candidatul independent, Constantin Ionescu a fost, cu siguranţă, cavalerul acestei campanii electorale. 
Ionescu a fost, de departe, omul care a demonstrat cea mai mare experienţă în administraţie, n-a plătit poliţe, iar discursul său electoral a avut exclusiv scopul de a prezenta soluţii şi proiecte pentru problemele Buzăului. Experienţa sa s-a văzut în prestaţiile publice care au fost consistente şi coerente. Din păcate, sau poate din fericire, Constantin Ionescu s-a dovedit anacronic şi nepotrivit vremurilor de astăzi, propice băgătorilor de seamă şi a scobitului în nas în public, a acţiunilor de prost gust şi a superficialităţii aduse la rang de lege, iar nealinierea lui la acest tip de atitudini s-au arătat a fi un dezavantaj în campania electorală. 
Răspunsurile sale publice s-au distins prin eleganţă în legătură cu nimicurile cu care a fost bombardat de adversarii săi, dar au fost şi alte plusuri acumulate de candidatul independent. Campania care tocmai s-a încheiat a scos la iveală, iată, greşeala fatală făcută de PNL, cînd l-a exclus pe Constantin Ionescu din rîndul liberalilor, cel care ar fi făcut zile negre pesediştilor într-o candidatură sub sigla liberală. Probabil peste ceva timp vom afla în ce laboratoare politice s-a „moşit” împingerea afară din PNL a lui Ionescu şi, mai ales, ce s-a urmărit prin această acţiunea astfel că a părut că liberalii au vrut pur şi simplu să piardă alegerile la Buzău. Ca atare, estimăm o clasare foarte bună a lui Constantin Ionescu la finele scrutinului de duminică, mai ales că din punct de vedere al comunicării, caci clipurile video şi media ale candidatului independent au fost bine făcute. 
Cît îl priveşte pe candidatul ALDE, Andrei Neder, s-a remarcat o evoluţie de bun simţ, repetînd însă obsesiv o parte din sloganul său de campanie, „Vreau să cobor administraţia în stradă, iar consilierii mei să fie cei 130.000 de buzoieni“. Altfel, Neder este un tînăr care are deschisă o perspectivă politică bună dacă va continua să evolueze în această zonă. A avut o problemă pentru că a fost susţinut de un partid mic şi nou şi a fost lansat tîrziu în spaţiul public. Deocamdată, însă, Andrei Neder n-a dovedit că este pregătit să fie primarul Buzăului, întrucît la un moment dat a lansat mesaje fără noimă, neinspirate. În plus, Neder are nevoie de mai mult nerv şi de viteză de reacţie. 
Candidatul PMP, Ion Marin, n-a apărut prea mult în media, pentru că nici nu avea nevoie fiind un om cunoscut  prin activitatea sa în Poliţie, în calitate de judiciarist şi de comandant al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Buzău. 
Chiar şi Andrei Barac a avut dezavantajul de a fi reprezentantul unui partid mic, în formare, dar a susţinut o campanie bună, cu proiecte explicaţii şi soluţii coerente şi corecte. Din nefericire, deşi ar avea un cuvînt de spus mereu în spaţiul public, Andrei Barac devine activ doar din 4 în 4 ani, deşi are o experienţă vastă de manager în România şi în străinătate, unde a condus firme cu sute şi mii de angajaţi. Cam acesta ar fi tabloul înaintea alegerilor de duminică. Cine va conduce Buzăul, vom vedea.



Voteaza articolul: bun: 2  |  slab: 6   -4

Comentarii

florina
03 iunie 2016
fratilor nu mai votati PSD pt ca distrus judetul si a alungat tinerii din judet neoferindule locuri de munca .... HAIDETI LA VOT SA ALUNGAM CIUMA ROSIE SI FINIIIIII LA GUNOIUL POLITIC
TINU FLORIN
03 iunie 2016
Stau in Brasov dar sunt buzoian, ma doare de cum a ajuns orasul copilariei mele, sincer va spun suntem ultimii din tara. Haideti iesiti la vot, va rog iesiti si eliberati-va de psd .
cosmin
04 iunie 2016
jos mafia psd


Ultima ora

Presedinte
Ion CRISTOIU
Director general
Vlad PUFU